Ziua Holocaustului, marcată în an de pandemie... Mesajul președintelui Klaus Iohannis

Data de 9 octombrie este una cu o încărcătură dureroasă, în România, fiind ziua în care, în anul 1941, a început deportarea evreilor în Transnistria. Din 2004,  prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, această dată a devenit, simbolic, Ziua Holocaustului, când autoritățile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferințe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri școlare etc.

„Păstrarea memoriei trecutului pentru generațiile viitoare, susținerea și protejarea supraviețuitorilor fac parte din datoria de onoare pe care România și-a asumat-o la momentul recunoașterii responsabilității sale în evenimentele din timpul Holocaustului”, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Afacerilor Externe - mai multe 
AICI. „Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului şi îi onorăm pe supravieţuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocităţi care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente şi ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii. Dorinţa însă nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul. Eşecul de a ne aminti istoria aşa cum a fost are consecinţe triste. Din păcate, deşi România a făcut progrese extraordinare în ceea ce priveşte recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii groteşti de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale «trecutului negru», oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile şi faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea şi asasinarea unor semeni. Cei care vor să şteargă Holocaustul din istorie, precum şi cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura şi au săvârşit crime şi nu vom mai pleca tăcuţi capul niciodată în faţa răului", a transmis președintele României, Klaus Iohannis.

El a amintit că, în octombrie 1941, Traian Popovici, primar al oraşului Cernăuţi, a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina și că a salvat de la moarte mii de evrei.

„A fost un genocid de proporţii inimaginabile", a subliniat șeful statului.

De asemenea, el a afirmat că „ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre”, indicând că pandemia de COVID-19 a declanşat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci şi o criză a neîncrederii, generată de propagarea ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei, de promovarea mesajelor de ură şi a discursurilor eurosceptice şi xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului.

„Nu există risc mai mare de a fragiliza democraţia decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane. În faţa unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanţat poate fi şansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranţa, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinşi în capcana ignoranţei, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuţi în faţa tentativelor de rescriere a istoriei şi de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenţi şi fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranţa, extremismul şi populismul. Istoria oricărei naţiuni este o colecţie de lumină şi întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generaţiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecţiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România”, a conchis Klaus Iohannis.